Ce este monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale?

Hipertensiunea arterială – cea mai frecventă, subdiagnosticată şi subtratată boală din lume

HTA reprezintă unul dintre factorii majori care determină boli severe ale inimii, vaselor de sînge şi ale rinichiului. Mai mult de jumătate dintre pacienţii cu HTA nu sînt diagnosticaţi, dintre cei diagnosticaţi, doar jumătate sînt trataţi, iar dintre cei trataţi, la doar mai puţin de jumătate se obţine un control bun al tensiunii arteriale (TA). La această situaţie, lipsa de diagnostic sau urmărirea incorectă a HTA contribuie în mod hotărîtor.

 HTA – cum se diagnostichează şi cum se evaluează ulterior această boală?

In mod obişnuit, HTA se diagnostichează prin măsurări repetate, cu un tensiometru obişnuit, ale TA la medicul de familie. Din păcate, aceste măsurători (chiar şi atunci cînd sînt efectuate adecvat) sînt supuse unor serii de erori care ţin de situaţia pacientului, de afecţiunile acestuia, precum şi de mediul în care se desfăşoară măsurătorile. In plus, aceste măsurători nu oferă decît o estimare a TA la un moment dat, fără să ne spună nimic asupra profilului tensional timp de 24 de ore, cu alte cuvinte asupra “tensiunii reale”, continui, pe care o “vede” inima sau vasele de sînge din creier sau rinichi. Achiziţionarea de către pacient a unui tensiometru prin care să măsoare la domiciliu nivelul tensional corectează într-o mică măsură aceste neajunsuri. Totuşi, frecvent, aceste aparate nu sînt fidele (în special cele de tip brăţară) şi nu pot da informaţii asupra tensiunii din timpul nopţii şi în anumite situaţii speciale.

Ce este monitorizarea ambulatorie automată a TA  (MAATA)?

MAATA (numită cîteodată impropriu “monitorizare Holter a tensiunii arteriale”) reprezintă un instrument modern, intrat în ultimul deceniu în practica medicală curentă, de evaluare a profilului tensional timp de 24 de ore. Datele privind tensiunea arterială măsurată prin MAATA se corelează mult mai bine cu severitatea şi evoluţia bolilor cardiovasculare decît valorile tensionale măsurate în mod obişnuit, în cabinetul medical. Ca urmare, atît diagnosticul, cît şi urmărirea tratamentului HTA prin monitorizarea ambulatorie este mult mai adecvată în multe situaţii clinice.

Ce înseamnă MAATA din punct de vedere practic, pentru pacient? Pacientului i se montează la brîu un monitor (un aparat uşor, fixat cu cureluşe), conectat la o manşetă de tensiometru. Acestea sînt deobicei mascate de haine. Pacientul merge la domiciliu cu aparatul şi îl va purta timp de 24 de ore. In acest răstimp, pacientul este încurajat să-şi desfăşoare activităţile obişnuite şi să-şi autoadministreze medicamentele ca deobicei. Aparatul de monitorizare automată se va declanşa la intervalele programate (de ex. la 20-30 min. în timpul zilei şi la 30-45 min. în timpul nopţii. Cît timp manşeta se umflă (timp de maxim un minut), pacientul poate desfăşura majoritatea activităţilor obişnuite, doar braţul cu manşeta este bine să fie lăsat liniştit pe lîngă corp. In timpul nopţii, pacientul este încurajat să ignore prezenţa aparatului (majoritatea pacienţilor pot dormi chiar şi în aceste condiţii). A doua zi, pacientul se prezintă la ambulator, monitorul şi manşeta sînt demontate, iar datele înregistrate sînt descărcate imediat şi tipărite pe hîrtie.

Ce date oferă monitorizarea ambulatorie automată a TA?

Datele înregistrate prin MAATA sînt extrem de valoroase pentru evaluarea corectă a TA şi cuprind:

  • toate valorile tensiunii arteriale sistolice (“mari”) şi diastolice (“mici”), cu ora la care s-au înregistrat
  • toate valorile frecvenţei cardiace la momentul măsurătorilor
  • media valorilor tensionale (informaţia cea mai importantă) şi media frecvenţelor cardiace în timpul zilei şi în timpul nopţii
  • profilul tensional nocturn în comparaţie cu cel din timpul zilei (in mod obişnuit, TA trebuie să scadă cu cel puţin 10% în timpul nopţii, ceea ce frecvent nu se întîmplă la pacienţi diabetici,  renali etc)
  • diferenţa dintre tensiunea sistolică şi cea diastolică (diferenţa mare este foarte relevantă pentru calitatea vaselor de sînge)
  • valorile extreme (foarte ridicate sau foarte joase) ale TA şi ale frecvenţei cardiace, cu ora la care s-au înregistrat.
  • valorile tensionale legate de anumite tipuri de activităţi/anumite perioade ale zilei

La care pacienţi este indicată în mod special monitorizarea ambulatorie automată a TA?

MAATA este foarte utilă în toate situaţiile de HTA diagnosticată sau bănuită, dar în special la:

  • Pacienţi fără medicaţie antihipertensivă la care diagnosticul de HTA este incert (s-au măsurat în condiţii obişnuite atît valori mari, cît şi normale)
  • Pacienţi la care TA este normală acasă şi la care medicul măsoară în mod constant valori tensionale mari (HTA “de halat alb”)
  • Pacienţi la care TA este în mod repetat crescută la domiciliu şi la care medicul măsoară frecvent valori tensionale normale (HTA “mascată”)
  • In situaţiile în care se bănuieşte prezenţa unei HTA mai severe în timpul nopţii
  • Pacienţi cu mare risc cardiovascular (cardiaci, diabetici, renali etc), la care evaluarea eficacităţii tratamentului antihipertensiv este imperios necesară
  • Pacienţi cu valori tensionale normale/cvasi-normale, care prezintă “crize hipertensive” în anumite condiţii de activitate
  • Pacienţi care relatează hipotensiune episodică, nedocumentată medical

Cine poate indica monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale?

Medicii care pot indica şi interpreta datele rezultate din MAATA sînt:

–          interniştii
–          cardiologii
–          nefrologii
–          endocrinologii
–          medicii de familie avizaţi

Chiar şi pacienţii aflaţi în una dintre situaţiile de mai sus pot solicita efectuarea MAATA, interpretarea urmînd să fie făcută însă obligatoriu de către unul dintre medicii avizaţi
 
Poate fi realizată monitorizarea ambulatorie automată a TA la C.M. “Dr. Luca”?
Da! C.M. “Dr. Luca” dispune de 6 monitoare de MAATA omologate şi de un program performant de calculare şi afişare a datelor. In mod normal nu este nevoie de programare prealabilă în vederea montării monitorului (în cursul dimineţii sau a prînzului), însă interpretarea datelor poate necesita 1-2 zile. Doamnele de la recepţia C.M. “Dr. Luca” vor fi bucuroase să vă ofere toate informaţiile necesare. Pentru pensionari, elevi şi studenţi se acordă reduceri.
 

Dr. Paul Gusbeth-Tatomir
Medic primar nefrolog, doctor în medicină